sâmbătă, mai 2, 2026

De la schimbări climatice la tragedia de la Praid

Pentru unii schimbările climatice nu înseamnă mare lucru, doar niște ghețari care se topesc în grabă sau niște temperaturi care pot îngrozi oamenii, dar acest lucru poate să ajungă până la dezastre naturale care pot deveni adevărate tragedii, așa cum am asistat la Salina Praid.

Au trecut mai bine de opt luni de când România a asistat la un dezastru în inima Harghitei, la Praid, unde începând cu luna mai a anului trecut, stările de alertă continuă parcă fără oprire. Salina Praid a fost inundată după ce debitul pârâului Corund a crescut brusc, iar presa relata încă de atunci că toată apa s-a revărsat într-una dintre cele mai importante atracții turistice din țară, iar, la puțin timp de la acest incident s-a oprit atât activitatea turistică, cât și cea de producție a salinei.

Astfel, România a pierdut controlul, iar autoritățile și organizațiile au început să se îngrijoreze. Am stat de vorbă cu mai mulți reprezentanți ai organizațiilor civice pentru a afla cum au gestionat perioada în care Salina Praid a fost inundată, dar și ce soluții propun pentru a remedia problema, dar și pentru a preveni posibile incidente, prin conștientizare problemelor legate de schimbările climatice.

„Doar 4% dintre români consideră schimbările climatice o prioritate națională. Conștientizarea impactului asupra agriculturii, apei, economiei și sănătății nu se traduce încă într-o cerere puternică pentru acțiuni climatice”, Dragoș Tuță, președinte și fondator al Ambasadei Sustenabilității în România: „Într-o societate democratică, mesajele ar trebui transmise de cetățeni către liderii politici, prin colaborare cu societatea civilă” a spus Dragoș Țuță, Ambasada Sustenabilității.

Politicile publice sunt necesare pentru a reduce riscurile climatice, dar trebuie și o implicare din partea tuturor pentru a proteja comunitățile vulnerabile, dar și pentru a contribui la combaterea schimbărilor climatice prin inițiative accesibile publicului larg.

Sursă foto: Greenpeace

„O generație formată în acest fel înțelege cât de important este ca instituțiile să funcționeze corect, ca legile să fie respectate și ca interesul public să fie protejat. Doar astfel putem răspunde cu adevărat crizei climatice. Putem face asta sprijinind ONG-urile care luptă pentru un mediu mai curat, alăturându-ne inițiativelor civice sau mișcărilor de mediu și cerând politicienilor să ia decizii în interesul oamenilor, nu al marilor poluatori” subliniază Andrei Crăciun, Campaigner Comunități de Energie. Promotor al democrației energetice pentru Greenpeace România.

Punctul de la care pornește totul este educația și rolul acesteia în formarea unor noi generații mai conștiente de actualele probleme și mai responsabile față de mediu, iar tinerii trebuie să fie martori la ceea ce-i înconjoară pentru ca la maturitate istoria problemelor climatice să nu se mai repete.

Sursă foto: Cătălin Pruteanu/UNICEF

„Educarea și sensibilizarea publicului cu privire la schimbările climatice pentru comunitățile locale, precum și crearea de programe de formare și mentorat în domeniul competențelor verzi pentru tineri sunt alte măsuri care pot produce rezultate pentru copii”, Ana Riatti, UNICEF România.

Pentru a nu se repeta evenimentele, ar trebui să le uităm în spate și să încercăm să ne dăm seama unde am ajuns și ce putem face pentru un viitor verde, iar din toate dezastrele să învățăm o lecție care nu se presă la școală, cea de a avea răbdare să descoperim cu adevărat problemele de mediu și de a încerca să le remediem. 

„Există zone deja identificate de către autorități, cu risc mare la inundații sau risc mediu la inundații, iar acolo riscurile trebuie să fie asumate, pentru că nu construim acolo unde știm că există șanse să se producă o viitură. Iar lucrurile astea sunt accesibile, poate e nevoie de mai multă comunicare către publicul larg, dar și către autorități, autoritățile să fie mult mai autoritare atunci când vine vorba de decizia de a construi acolo unde există astfel de riscuri”, Camelia Ionescu, reprezentant WWF.

Așa cum arată jurnaliștii de la Euronews, Salina Praid s-a format acum mai bine de 20 de milioane de ani, devenind unul dintre cele mai mari zăcăminte din Europa și unul dintre cele mai importante obiective turistice pentru România. Anul 2024 a venit și cu o creștere a numărului de vizitatori, aproape 500 de mii de persoane au vizitat Salina Praid, potrivit Hotnews.

Acest articol a fost realizat de Ana-Ștefania Diță.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Reguli noi în UE: Câinii și pisicile vor fi protejați prin lege

Parlamentul European a aprobat primele norme obligatorii pentru a opri abuzurile asupra câinilor și pisicilor. Noua lege introduce microciparea...