Negocierile pentru bugetul UE 2028-2034 (Cadrul Financiar Multianual) creează un conflict între prioritățile tradiționale ale României și ambițiile de înarmare ale blocului comunitar. Pe măsură ce industria de apărare cere zeci de miliarde de euro, programele dedicate tineretului, precum Erasmus+, riscă să aibă fondurile înghețate și bugete mai mici pentru burse.

„Oportunitățile europene chiar există, nu sunt așa ceva auzit în basme pe care doar anumiți oameni din anumite bule le pot accesa. (…) E o bulă doar din perspectiva informației, nu din perspectiva ușurinței de acces. În momentul în care aplici, totul depinde de tine și șansele sunt foarte mari să fii selectat dacă motivația ta este relevantă”, spune Adelina Dragomir, reprezentanta GEYC.
Războiul de la granițele Uniunii Europene și criza de competitivitate industrială forțează o regândire a arhitecturii financiare de la Bruxelles. Timp de câteva decenii, Cadrul Financiar Multianual (CFM) a funcționat pe baza a doi piloni dominanți: Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună (PAC), instrumente importante prin care statele din Estul Europei au recuperat decalajele de dezvoltare.
Perspectivele pentru intervalul 2028-2034 conturează însă o paradigmă diferită: trecerea spre securitate, suveranitate tehnologică și logistică militară.
De unde se taie din buget și cu ce rămânem?
Într-un buget comunitar plafonat istoric în jurul valorii de 1% din Venitul Național Brut al celor 27 de state membre, orice nouă prioritate strategică impune tăieri bugetare în alte domenii.
„Evident, ne batem pe aceeași pizza, ca o felie de pizza să meargă într-un anumit domeniu, pentru o anumită componentă, trebuie să o luăm de altundeva. Astfel încât se prevede o limitare, din păcate, a fondurilor care țin de bugetul Erasmus. (…) Vorbim intens despre apărare, securitate și industrie. Riscul ca acest sector să aibă o atenție mai mare este destul de ridicat”, avertizează Francesca Cristea, membră a departamentului executiv al Centrului de Expertiză Europeană Europuls, cu privire la distribuirea forțată a viitorului buget al Uniunii Europene.
Această competiție internă pune România într-o situație defensivă. În timp ce noile portofolii din Comisia Europeană reflectă prioritizarea apărării și a competitivității, educația și tineretul rămân domenii în care Uniunea deține doar competențe de sprijin. Prin urmare, la masa deciziilor financiare dure, programele educaționale sunt mult mai expuse tăierilor decât politicile cu bază legislativă comună obligatorie.
Miza bugetară nu este doar una contabilă, ci are consecințe sociale. Printre acestea se regăsesc bursele actuale care au fost deja erodate dramatic de costului ridicat al vieții.
„Chiriile, mâncarea și energia consumă 90% din bugetul unui tânăr”, evidențiază vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, într-o luare de poziție publică.
Banii de mobilitate calculați pe distanțe fixe
Efectele presiunilor bugetare nu așteaptă anul 2028. Acestea sunt deja vizibile în modul în care Comisia Europeană gestionează liniile de finanțare actuale.
Pentru a ține sub control costurile mobilităților, Uniunea și-a revizuit mecanismele de sprijin pentru călătorie. Prin introducerea unor benzi stricte de distanță și a unui calculator kilometric oficial, alocarea financiară nu se mai bazează pe decontarea costurilor reale, ci pe sume forfetare calculate matematic între punctul de plecare și destinație.
„Uniunea Europeană și-a modificat cadrul de finanțare pe mai multe tipuri de proiecte, mai ales pentru banda de distanță, pentru a reuși să ofere mai mult sprijin, sau un sprijin cât de bine calculat se poate către tinerii care călătoresc, oferind o sumă de bani într-un anumit interval pentru un număr de kilometri parcurs. Chiar a făcut și un calculator pentru aceste detalii, un mod de lucru mult mai ușor pentru cei care realizează proiecte în această sferă”, declară reprezentanta Centrului de Expertiză Europeană Europuls pentru genzi.ro.
Limitele nu privesc doar studiul academic prin Erasmus+. În joc sunt toate liniile deschise noii generații, cum ar fi programele de permise feroviare DiscoverEU, mobilitățile pentru formare profesională și ucenicie și proiectele de antreprenoriat transfrontalier, dar și rețelele de voluntariat comunitar.
Toate aceste inițiative, deși catalogate drept esențiale pentru coeziunea civică a UE, devin vulnerabile în fața marilor programe industriale de apărare.
Extinderea geografică a mobilităților europene adaugă o presiune suplimentară pe masa negocierilor. În timp ce Uniunea a negociat reintegrarea Elveției în Erasmus+, discută un acord de mobilitate a tinerilor cu Regatul Unit. Acesta ar putea avea rezultate întârziate, și pregătește asocierea deplină a statelor candidate precum Republica Moldova. Resursele financiare totale riscă să rămână neschimbate. Fără un buget majorat, primirea mai multor state într-un sistem deja subfinanțat va micșora proporțional cotele alocate studenților din statele membre actuale.
Frontul din Parlamentul European: Bătălia pentru dreptul de veto
Obiectivul negocierilor se mută pe traseul legislativ dintre Comisie, Consiliu și Parlamentul European.
Conform arhitecturii instituționale a Tratatelor, regulamentul CFM se adoptă printr-o procedură specială. Consiliul Uniunii Europene decide cu unanimitate și reprezintă voința guvernelor naționale adesea preocupate de austeritate și contribuții nete.
În această ecuație, Parlamentul European nu poate depune amendamente directe pe cifre. Totuși, are la bază procedura de aprobare (consent), adică există un mecanism decizional de tipul „totul sau nimic”. Fără votul favorabil al majorității eurodeputaților, bugetul pe termen lung nu poate intra în vigoare.
Comisiile parlamentare pentru Bugete (BUDG) și pentru Cultură și Educație (CULT) se pregătesc deja să blocheze orice propunere a Comisiei care ar folosi fondurile pentru tineret ca tampon financiar pentru investițiile militare.
„Sunt mulți decidenți politici care cheamă cu disperare tinerii la masă și sunt puțini tineri care răspund acestei chemări pentru că e dificil să îi inspiri să se implice dacă procesul educațional nu a pus foarte mare preț pe implicarea în societate”, subliniază Adelina Dragomir, Head of Future Skills la GEYC.
Linia roșie a legislativului european este confirmată chiar de conducerea Parlamentului, care leagă direct competitivitatea economică de refuzul oricărui compromis pe alocările pentru tineret.
„Erasmus+ a devenit unul dintre cele mai cunoscute și apreciate programe europene. A oferit milioane de oportunități și a apropiat generații întregi de europeni. Nu putem vorbi despre competitivitate, locuri de muncă mai bune și o Românie mai puternică fără să investim serios în educație. Iar când spunem că educația este o prioritate, acest lucru trebuie să se vadă și în buget”, spune Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, într-o postare pe Facebook (click aici).
Rămâne de văzut dacă familiile politice pro-europene vor avea forța să își mențină liniile roșii într-un Parlament mult mai fragmentat. Acest lucru s-ar putea întâmpla acolo unde suveranismul și cheltuielile de securitate domină agenda publică.
Dincolo de Erasmus: alte programe de mobilitate vizate de bugetul UE 2028-2034
Negocierile pentru CFM 2028-2034 nu vizează exclusiv bursele clasice de studiu. O rețea întreagă de oportunități europene depinde direct de deciziile luate la Bruxelles:
Corpul European de Solidaritate (ESC)
Oferă tinerilor posibilitatea de a face voluntariat și stagii plătite pe cauze comunitare. Programele și finanțările active sunt detaliate pe pagina Corpul European de Solidaritate. Societatea civilă cere menținerea independenței financiare a programului prin European Youth Forum.
DiscoverEU
Permisele gratuite de tren acordate tinerilor de 18 ani sunt integrate în pachetul Erasmus+. Calendarul înscrierilor și cotele de călătorie sunt reglementate prin Portalul European pentru Tineret – DiscoverEU. O plafonare a fondurilor Erasmus+ riscă să reducă direct numărul de permise acordate anual.
Acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA)
Asigură mobilitatea internațională pentru cercetători tineri și doctoranzi. Criteriile de selecție sunt administrate prin Marie Skłodowska-Curie Actions. Finanțarea lor depinde de viitorul program-cadru FP10, negociat pe fondul tensiunilor dintre cercetarea civilă și industria de securitate. Acest program este instrumentul financiar principal prin care UE finanțează știința, cercetarea fundamentală și aplicată, inovarea tehnologică și parteneriatele industriale transnaționale.
Inițiativa ALMA (pentru tineri NEET)
Asigură stagii de practică transnaționale mentorate pentru tinerii vulnerabili fără loc de muncă. Cadrul de finanțare și ghidul oficial sunt coordonate de Comisia Europeană – Afaceri Sociale. Viitorul acestor măsuri sociale depinde de modul în care va fi reformat Fondul Social European Plus (FSE+).
Erasmus pentru Tineri Antreprenori (EYE)
Permite viitorilor antreprenori să învețe direct de la mentori de afaceri din alte state UE. Condițiile de aplicare sunt centralizate pe platforma oficială Erasmus for Young Entrepreneurs.
Culture Moves Europe
Oferă granturi rapide de mobilitate internațională pentru artiști emergenți și profesioniști culturali. Programul este finanțat prin Europa Creativă și este coordonat operațional prin Culture Moves Europe.
Dacă noul buget UE va prioritiza strict securitatea și industria de apărare, aceste rețele riscă să suporte reduceri de bugete. Menținerea lor depinde de frontul comun pe care eurodeputații și organizațiile civice îl vor construi în fața reducerilor propuse de statele membre.


