Artă cu AI: „Avem o centrală nucleară, îi înțelegem puterea și trebuie să aflăm cât de rău ar fi să facă Buuum!” Ioana Chereș, o tânără doctorandă din Cluj-Napoca, creează artă cu ajutorul tehnologiei pentru a combate dezinformarea.
Arta poate lupta cel mai bine cu dezinformarea, propaganda, manipularea pentru că trezește emoții.
Iar tehnologia, Inteligența Artificială (AI), poate oferi instrumentele pentru ca arta să devină interactivă, să o poți simți, să o vezi, să comunici cu ea, îmi spune Ioana Chereș, doctorandă la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, în timp ce ne bem ceaiul la o masă din piața veche a orașului.
„Cred că arta este cel mai bun mijloc de a comunica, arta interactivă are capacitatea de a atinge, e emoțională, depășește barierele de limbă, cultură”, spune ea.
Ioana creează instalații de artă și programe AI pe tema manipulării și dezinformării. Instalațiile personale, dar și proiectele realizate cu echipa sa de la MindBugs, s-au bucurat de un real interes în țară și străinătate.
Unul dintre proiecte, „Statistici privind propaganda în Europa” prin care se poate urmări fenomenul dezinformării și manipulării în țările europene și în Rusia, oferă instrumente și baze de date destinate în principal jurnaliștilor interesați de fenomen. Secțiunea MindBugs Discovery a fost prezentată președintelui Macron, iar partea de artă expusă la Centrul Pompidou din Paris. Proiectul a luat premiul pentru „Cea mai bună colaborarea artiști-tehnologie”. (Link la lucrarea de cercetare pe researchgate)
Pasiunii pentru artă, pe care Ioana a studiat-o ani de zile în paralel cu școala, i se adaugă studiile în domeniul tehnologiei și Inteligenței Artificiale care o ajută să-și realizeze creațiile artistice și să transmită mesajele cu mai mult impact.
„Am fost frapată să văd că oamenii își construiesc singuri, prin interacțiunile din mediul on-line, profile pentru algoritmii, care apoi le afectează viața de zi cu zi, dar ei nu știu!”, explică Ioana interesul ei special pentru fenomenul dezinformării, al manipulării.
Prima sa instalație utilizând deepfake a fost realizată pentru lucrarea de licență, inspirată dintr-un festival de tehno-artă de la Linz.
„Prin lucrarea aceea am vrut să arăt că noi singuri ne oferim datele personale cu care se pot construi virtual imagini ale noastre, dar false, imagini urâte, vulgare, care nu ne caracterizează.”
Link la prima instalație de arta cu deepfake
Ioana a dezvoltat ulterior ideea într-un proiect mult mai complex, denumit Transparency (video la începutul articolului), care a fost prezentat la o conferință internațională organizată de Universitatea de Artă și Universitatea Tehnică din Cluj.
Artista explică astfel proiectul care a atras atenția publicului în mod special: „Este o proiecție holografică creată după poza aparținând oricui dorește din rândul publicului, dar peste care se suprapune vocea altcuiva. Iar acela spune, de exemplu, ceva ce tu nu gândești și nu reflectă valorile și convingerile tale. Dar imaginea ta poate fi folosită și tu poți fi folosit în acest fel. Am dorit să arăt cât de mare este puterea tehnologiei asupra unui public neobișnuit cu ea.”
„Cred că experiența pe are o ai când te vezi pe tine spunând vorbele Danei Budeanu sau ale lui Gigi Becali este cel mai bun mod de a atrage atenția asupra pericolului manipulării”, adaugă Ioana.
Lucrarea a fost instalată în centrul expoziției și, practic, experiența șocantă pe care o trăiai avea loc în fața celorlați, era supusă la rândul ei expunerii, așa cum se întâmplă în rețelele sociale.
Ea crede că dacă te adresezi unui om și îi spui: e greșit să votezi cu X mai bine votezi cu Y, pentru că X te minte, nu reușești.
„Mai bine îi arăți cât de ușor poate fi înșelat, manipulat și că trebuie să fie mai precaut. Pentru că așa îl înarmezi cu putere critică, îi oferi libertatea de a gândi cu mintea lui.” Ioana a reușit să demonstreze și că imposibilul este posibil și că arta nu ține cont de prejudecăți.
„Nu este adevărat că publicul nu e interesat. Am avut o lucrare de game-art, pe ideea de dezinformare, mix-reality, realizată cu echipa MindBugs cu care lucrez, expusă într-un club, pentru că niciun muzeu nu ne-a primit cu ea. Și am pus bilete în vânzare. Să știți că a trebuit să oprim promovarea pentru că nu mai erau locuri pentru câți ar fi vrut să vină. Iar cei care au venit erau și oameni simpli care ne întrebau ce este AI, cum funcționează, lucruri simple, dar care dovedeau că oamenii vor să știe, să înțeleagă.”
De ce e important să luptăm cu dezinformarea? „Pentru a fi independenți în gândire”, răspunde Ioana.
„Nu cred că problema e că cineva îți spune ce să gândești, ci că tu îl lași să o facă și-l urmezi. Dacă altădată, ca să fii controlat, dominat, ți se tăia accesul la informație, cum a fost în comunism când nu aveai mai multe programe tv, nu aveai ziare, nu aveai cărți din afară, totul era cenzurat, acum informația nu mai este tăiată, ea se dă în mod abuziv, ți se creează iluzia adevărului, pentru a obține putere, voturi, vânzări.”
Ioana Chereș are o firmă și împreună cu echipa de la MindBugs lucrează pe proiecte pentru care obțin finanțări europene. Îmi spune cât de greu a fost la început pentru că presupunea o responsabilitate în plus, dar s-au descurcat și cu fiecare etapă au căpătat experiență și curaj.
„E greu să ții pasul pentru că tehnologia se mișcă mai repede decât capacitatea noastră de a o urmări. Trebuie multă competență. Dar am mare încredere în tehnologie.
Cred că acum suntem în faza în care avem o centrală nucleară, îi înțelegem puterea și trebuie să aflăm cât de rău ar fi să facă Buuum!”
