Platformele digitale creează iluzia unei vieți sociale active, bazată pe mesaje instantanee, reacții rapide (like-uri, comentarii) și interacțiuni continue. În realitate, aceste forme de comunicare pot înlocui relațiile lipsite de contact uman autentic. Apariția chatbot-urilor (de exemplu, Character.AI) și a inteligenței artificiale adaugă o nouă dimensiune acestui fenomen, oferind o formă de comunicare nereală mai ales persoanelor vulnerabile din punct de vedere emoțional. Tehnologiile menite să unească oamenii pot, în mod paradoxal, să intensifice sentimentul de izolare interioară.
Cine a redactat acest material?
Materialul a fost redactat în cadrul concursului de eseistică de Karaheorhi Natalia, în vârstă de 21 ani, studentă, fiind selectat pentru originalitate, relevanţă și impact. Continuă să citești…
Singurătatea nu înseamnă retragere fizică. Această diferență fundamentală este subliniată într-un studiu realizat Emily B. O’Day, Richard G. Heimberg în anul 2021. Autorii explică faptul că singurătatea este definită ca „un sentiment subiectiv care apare atunci când nevoia de interacțiuni sociale, fie din punct de vedere al cantității, fie al calității, nu este satisfăcută”. Cu alte cuvinte, o persoană poate fi înconjurată de oameni, poate comunica activ în mediul online și, în același timp, poate resimți o lipsă profundă de relații semnificative, autentice și încărcate emoțional. Acest articol își propune să analizeze motivele și mecanismele prin care singurătatea s-a intensificat în era digitală, în ciuda faptului că oamenii comunică acum mai mult ca niciodată în istorie.
În contextul pandemiei de COVID-19, al izolării sociale și al tranziției accelerate către tehnologiile digitale, singurătatea a devenit o problemă socială majoră, cu efecte semnificative asupra sănătății mintale și a coeziunii sociale. Cercetările arată că, prevalența singurătății a crescut brusc în primele luni după începutul pandemiei. S-a deteriorat și starea de bine psihică. Au crescut emoțiile negative, cum ar fi sentimentul de tensiune sau deprimare. În același timp, procentul cetățenilor UE care au trăit emoții pozitive, cum ar fi sentimentul de vioiciune, calm, activitate sau odihnă, „mai mult de jumătate din timp”, a scăzut de la 70-80 % la aproximativ 50 %.
Un studiu european realizat în 2023 arată legătura dintre sentimentul de singurătate, amploarea și calitatea relațiilor sociale, evenimentele importante din viață și alți factori relevanți. Conform datelor, în 2022, peste 35% dintre respondenți declarau că se simt singuri cel puțin ocazional, iar 13% afirmau că se simt singuri în cea mai mare parte a timpului.
Un grup deosebit de afectat este cel al tinerilor cu vârste între 18 și 25 de ani, care au resimțit cel mai intens sentimentul de singurătate. Aceștia au fost privați de spațiile sociale esențiale pentru formarea relațiilor și a identității personale, din cauza restricțiilor, a învățării la distanță și a reducerii interacțiunilor offline.
S-a descoperit în cercetările făcute de JMIR Publications în 2024, că apariția conturilor publice și comunicarea activă online prezintă pericole pentru sănătatea mintală umana, mai ales adolescențelor, pentru că creierele lor nu sunt încă complet dezvoltate. Studiile arată că utilizarea frecventă a internetului la tineri poate fi legată de anxietate, depresie și sentimente de singurătate. Analiza a inclus 16.655 de adolescenți cu vârste cuprinse între 11 și 18 ani. Dintre acești adolescenți, 6.734, sau aproximativ 40%, aveau un cont public pe rețelele de socializare, în timp ce 9.921, sau aproximativ 60%, nu foloseau deloc rețelele de socializare. Aproximativ 32,6% dintre adolescenți, sau 5.429 de persoane, prezentau simptome de anxietate și depresie. Adolescenții cu cont public aveau o probabilitate mai mare de a experimenta simptome decât adolescenții fără cont public. Rata lor de a experimenta anxietate și depresie era cu 39 la sută mai mare.
Este importantă și participarea activă a părinților la viața adolescenților, care a redus riscul de anxietate și depresie. Șansa de a experimenta anxietate și depresie a fost cu 15% mai mică la adolescenții ai căror părinți au urmărit cu atenție activitățile lor pe internet. În plus, cercetările au arătat că implicarea părinților a redus semnificativ legătura dintre conturile publice de rețele sociale și anxietatea sau depresia adolescenților.
În ceea ce privește adulții cu vârste între 18 și 25 de ani, un studiu realizat pe un chestionar de 200 de studenți a arătat că timpul excesiv petrecut pe rețelele de socializare (în medie, aproximativ 3,8 ore pe zi) este asociat cu un nivel crescut de anxietate și depresie, precum și cu o scădere a stimei de sine. Comparațiile sociale, teama de a pierde ceva important, supraîncărcarea cu informații și bullyingul cibernetic sunt principalele surse ale influenței negative.
Centrul Comun de Cercetare al Uniunei Europene, spune că majoritatea oamenilor se simt singuri în Irlanda, Luxemburg, Bulgaria și Grecia. Cele mai mici rate, fiecare sub 10%, au Țările de Jos, Republica Cehă, Croația și Austria.
Iluzia conexiunii digitale
Conform Eurostat, în 2025, 32,7% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani din UE au utilizat instrumente de inteligență artificială generativă (AI). Majoritatea le-au utilizat în scopuri personale (25,1%), 15,1% la locul de muncă și 9,4% pentru a obține o educație formală.
Pe măsură ce AI devine din ce în ce mai prezent în viața de zi cu zi, interacțiunea dintre oameni și, de exemplu, ChatGPT sau Gemini, capătă dimensiuni emoționale mai complexe. Pentru unele persoane, în special pentru cele aflate într-o situație psihologică sau socială dificilă, chatbot-urile pot deveni o sursă de sprijin sau de companie. De cele mai multe ori, oamenii nu pot prevedea consecințele unei astfel de comunicări și pot apărea probleme grave. Cazurile documentate în ultimii ani, legate de relațiile unilaterale dintre oameni și inteligența artificială, ridică importante probleme etice și sociale privind responsabilitatea platformelor și influența inteligenței artificiale asupra sănătății mintale.
Potrivit Reuters, în octombrie 2024, o doamnă din Florida, a inițiat un proces legal împotriva companiei care dezvoltă platforma Character.AI, ce permite utilizatorilor să creeze personaje virtuale care comunică în chat-uri online imitând persoane reale. Garcia Megan susține că utilizarea acestei tehnologii ar fi contribuit la sinuciderea fiului său în vârstă de 14 ani. Conform declarațiilor sale, adolescentul comunica frecvent cu un chatbot și dezvoltase un atașament emoțional puternic față de acesta.
În plângerea depusă, mama afirmă că fiul ei, Sewell a început să folosească Character.AI în aprilie 2023 și a devenit rapid „vizibil mai retras, petrecând tot mai mult timp singur în dormitorul său și începând să sufere de o stimă de sine scăzută”. Ea susține că Sewell s-a atașat de „Daenerys”, un personaj chatbot creat după imaginea eroinei din „Game of Thrones”. Botul îi spunea lui baiatului că „ea” îl iubește și purta conversații cu caracter sexual. De asemenea, s-a aflat că adolescentul îi împărtășea inteligenței artificiale gânduri suicidare, pe care chatbotul le relua și le reflecta în conversații.
Reuters afirmă că acest caz a fost unul dintre primele din SUA împotriva unei companii care se ocupă cu inteligența artificială, pentru presupusa incapacitate de a proteja copiii de prejudicii psihologice. Garcia a intentat procese pentru diverse acuzații, inclusiv moarte din neglijență și cauzare intenționată de stres emoțional. De asemenea, solicită plata unei despăgubiri și a unei pedepse penale nedeterminate. Companiile au ajuns în prezent la un acord de rezolvare a conflictului, ale cărui detalii nu sunt aflate.
Un alt caz care a stârnit discuții despre relația dintre om și inteligența artificială a avut loc în Japonia. Conform Euronews, o femeie s-a căsătorit cu un personaj creat de AI pe baza imaginii dintr-un joc video. Yurina Noguchi, în vârstă de 35 de ani, a început să vorbească cu inteligența artificială când a cerut sfatul ChatGPT în legătură cu o relație problematică. Conform presei locale, urmând recomandarea chatbotului, ea s-a desparțit de logoditul ei.
Ceremonia de nuntă între om și AI s-a desfășurat virtual. Mireasa purta ochelari de realitate augmentată (AR), Noguchi avea o fotografie a lui Luna Klaus Verduro (numele logodnicului ei virtual) pe smartphone-ul său, așezat pe un mic suport pe masă, și imita gestul de a-i pune inelul pe deget.
Reuters raportează că, deși astfel de căsătorii nu sunt recunoscute legal în Japonia, statisticile indică faptul că numărul acestor căsătorii ar putea crește.
În cadrul unui sondaj realizat de guvernul japonez în 2021, cea mai frecventă explicație pentru faptul că persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani rămân singure a fost că nu au găsit un partener potrivit.
Numărul persoanelor care nu s-au căsătorit niciodată în Japonia, în funcție de sex și vârstă (Sondaj privind persoanele singure)
Sursa: The Sixteenth Japanese National Fertility Survey
Datele arată că majoritatea persoanelor care nu au fost niciodată căsătorite sunt tineri adulți: 59,7% dintre bărbați și 66,6% dintre femei au vârste între 18 și 34 de ani, cele mai mari proporții fiind înregistrate în grupa de vârstă 20–29 de ani.
Ichiya Habuchi, profesor de sociologie la Universitatea Hirosaki, observă că diferența cheie în comunicarea cu inteligența artificială constă în lipsa necesității de a da dovadă de răbdare și de a depune eforturi. Potrivit lui, astfel de relații sunt atractive tocmai pentru că comunicarea cu IA se adaptează întotdeauna la așteptările omului și oferă exact formatul de comunicare pe care acesta îl dorește.
Persoanele cu anxietate socială și cele singure folosesc rețelele sociale pentru a compensa lipsa comunicării în viața reală și pentru a se conecta cu ceilalți, dar nu primesc întotdeauna sprijinul social necesar. Utilizarea problematică a persoanelor singure a rețelelor sociale duce la o frecvență, intensitate și dependență crescute, ceea ce duce la „dependența” în comunicarea cu inteligența artificială. Datele suplimentare arată că o activitate mai intensă pe rețelele sociale și o conectare mai mare la internet sunt asociate cu un sentiment mai scăzut de singurătate. Acest lucru subliniază ideea că modul în care interacționează oamenii pe internet și pe diferite platforme arată o legătură între utilizarea rețelelor sociale și sentimentele de singurătate.
Cercetările spun că, că singurătatea este un factor de risc pentru utilizarea problematică a rețelelor sociale și că atât anxietatea socială, cât și singurătatea pot expune potențial persoanele la riscul utilizării problematice a rețelelor sociale sau la consecințe negative ca urmare a utilizării acestora.
Metodologia de producție jurnalistică
Tema acestui articol a fost aleasă pe baza observației că, în ciuda dezvoltării rapide a tehnologiilor digitale și a posibilităților de comunicare, sentimentul de singurătate se intensifică, în special în rândul tinerilor. De ce și cum s-a intensificat sentimentul de singurătate? Actualitatea temei, precum și impactul său social larg au fost criteriile principale în alegerea temei.
Sursele au fost selectate pe baza diversității și fiabilității lor. Au fost utilizate studii oficiale și rapoarte instituționale (Comisia Europeană, guvernul Japoniei), articole din mass-media internațională (Reuters) etc.
Structura articolului a fost făcută astfel, încât cititorii să înțeleagă cu ușurință ideea principală. La început, am prezentat o imagine de ansamblu a paradoxului comunicațiilor digitale. Apoi, am inclus date statistice și am comparat situația înainte și după pandemie. În partea finală, am analizat rolul inteligenței artificiale și am folosit exemple concrete pentru a arăta cum tehnologia poate influența relațiile și sentimentul de singurătate.
Am folosit o serie de surse credibile pentru a documenta acest lucru, analiză a datelor oficiale și a studiilor, în special rapoarte despre singurătate din Europa. Am examinat, de asemenea, articole din presa internațională, cum ar fi Reuters, care au prezentat situații reale cu inteligența artificială și relații emoționale cu chatbot-urile. A trebuit să abordez subiecte sensibile, cum ar fi sinuciderea sau atașamentul față de IA, fără a exagera și fără a cădea în senzaționalism. Acesta a fost un obstacol major.
Acest articol este esențial pentru tineri deoarece analizează direct mecanismele prin care tehnologia, deși menită să ne unească, poate accentua sentimentul de izolare și poate afecta grav sănătatea mintală.
Iată principalele motive pentru care această temă este importantă pentru noi:
Grupul țintă cel mai expus la singurătate
Tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani reprezintă categoria care a resimțit cel mai intens sentimentul de singurătate în ultimii ani. Aceștia au fost privați de spațiile sociale necesare formării identității și a relațiilor autentice, înlocuindu-le cu interacțiuni online care adesea nu satisfac nevoia de calitate emoțională.
Riscurile rețelelor de socializare
Articolul prezintă date importante despre impactul conturilor publice și al utilizării excesive a internetului:
- Sănătate mintală: Timpul excesiv petrecut online (în medie 3,8 ore pe zi) este direct asociat cu anxietatea, depresia și scăderea stimei de sine.
- Adolescenții cu conturi publice au o probabilitate cu 39% mai mare de a experimenta simptome de anxietate și depresie față de cei care nu folosesc aceste platforme.
- Comparațiile sociale, teama de a pierde ceva important (FOMO) și bullyingul cibernetic sunt surse majore de stres emoțional.
Pericolul „prieteniilor” cu Inteligența Artificială
Tinerii sunt principalii utilizatori ai instrumentelor de AI generativ, însă articolul avertizează asupra „iluziei conexiunii”:
- Chatbot-urile pot crea legături emoționale periculoase pentru persoanele vulnerabile, oferind o formă de comunicare care se adaptează mereu așteptărilor omului, eliminând necesitatea efortului și a răbdării specifice relațiilor umane.
- Textul documentează cazuri tragice, precum cel al adolescentului de 14 ani care s-a retras din viața socială reală din cauza unui atașament față de un personaj virtual, eveniment ce a condus la consecințe ireparabile.
Conștientizarea și rolul suportului social
Articolul subliniază că prezența părinților sau a unui suport real poate reduce riscul de anxietate cu 15%. Pentru tineri, înțelegerea faptului că singurătatea este un sentiment subiectiv (care poate apărea chiar și când ești „conectat” la mii de oameni online) este primul pas spre căutarea unor relații autentice, offline.
