Unul dintre subiectele cele mai frecvent abordate în stânga Prutului, în cel de al doilea stat românesc, Republica Moldova, vizează dezbaterea privind aderarea la Uniunea Europeană, la cea mai importantă familie societală de după cel de Al II-lea Război Mondial.
Acest proces complex, care implică reforme ample și schimbări semnificative, reprezintă o provocare complexă, dar și un angajament pe care și l-a asumat întreaga țară, însă cea mai mare dificultate sau provocare majoră o constituie percepția acestui pas major în istoria noastră. Din această perspectivă, populația Basarabiei poate fi împărțită în mai multe grupuri distincte: unii sunt convinși și nu pun la îndoială importanța acestui demers, alții îl critică vehement, dar fără argumente, invocând fobia viscerală (o frică mare care provoacă o reacție fizică de respingere) față de un posibil control totalitar comunitar și pierderea independenței și a atributelor de statalitate, iar o a treia categorie, pe care o consider deosebit de relevantă pentru analiza mea, este cea a celor indeciși, confuzi și dezorientați, din cauza fenomenului dezinformării, plagă care afectează adânc realitățile cotidiene din Republica Moldova.
…cine a redactat acest material?
Materialul a fost redactat în cadrul concursului de eseistică de Vicol Ana-Maria, în vârstă de 20 de ani, studentă și profesoară de limba engleză în Republica Moldova, fiind selectat pentru originalitate, impact și claritate. Continuă să citești…
Mulți dintre aceștia din urmă nu manifestă nici măcar un interes minim față de subiect şi consideră aderarea la Uniunea Europeană o enigmă, o terra incognita (un subiect despre care cineva nu știe absolut nimic). Fie o percep edulcorat (îndulcit – prezentarea unei realități într-o formă idealizată), ca pe un vis benefic, influențați fiind de rudele și prietenii din diaspora, fie o cataloghează ca pe o amenințare asupra identității naționale și, în consecință, aleg astfel să evite complet subiectul.
Numele meu este Vicol Ana-Maria, și fac parte din generația tinerilor care au ales să rămână în Basarabia, având scopul de a construi și aduce astfel viitorul european la noi acasă. Bineînțeles, zi de zi, prin muncă asiduă, explicitare și abnegație continuă. Prin aceast articol, îmi doresc să le transmit și altora că viitorul depinde de fiecare dintre noi, de cei care construiesc Europa Acasă!
Fenomenul de trend în Republica Moldova „de a da bir cu fugiții” la prima oportunitate
Așa cum am menționat anterior, am ales să îmi continui studiile în Republica Moldova, o decizie personală care, de multe ori, i-a șocat pe cei din jur. Am absolvit liceul „Spiru Haret” din Chișinău, iar majoritatea colegilor mei au plecat la studii în străinătate, un lucru pe care îl admir foarte mult, pentru că au reușit să se acomodeze atât de departe de casa lor. Totuși, alegerea mea a fost adesea privită cu neînțelegere. Îmi amintesc cum am fost apostrofată (mustrată), și nu doar o dată, prin sintagma „îmi pare rău de tine că rămâi” sau „ce patriot mai ești”, însă am știut mereu că viitorul meu este aici, în Moldova.
Intuiția mea, sau poate mai degrabă speranța, a devenit clară în momentul în care, la 3 martie 2022, Republica Moldova a solicitat, printr-un demers la nivel guvernamental, aderarea la Uniunea Europeană, în aceeași zi cu Georgia și la doar trei zile după Ucraina. Mulți presupuneau că părinții mei ar fi fost cei care m-au influențat, dar sunt complet convinsă că, indiferent de decizia mea, m-ar fi susținut ferm în orice direcție. Astfel, în dorința de a construi un viitor, am ales să urmez studiile la Universitatea de Stat şi am optat pentru specializarea care mă pasionează cel mai mult: Relațiile Internaționale.
Date generale despre Aderarea Moldovei la Uniunea Europeană
Începând din 2014, relațiile bilaterale dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova s-au fundamentat pe Acordul de Asociere UE-Moldova, inclusiv pe Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA – un acord comercial special între Uniunea Europeană și Republica Moldova), care constituie baza unei asocieri politice și a unei integrări economice mai strânse între cele două părți. Aceste relații au evoluat într-o nouă etapă strategică în momentul în care Consiliul European a recunoscut perspectiva europeană a Moldovei, acordându-i statutul de țară candidată la Uniunea Europeană la 23 iunie 2022.
Datorită proximității geografice față de Ucraina, Moldova a fost profund afectată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Moldova se învecinează cu Ucraina la nord, est și sud, iar la vest are o graniță directă cu România, ceea ce o leagă indirect de Uniunea Europeană. În acest context, Uniunea Europeană a demonstrat solidaritate continuă față de Republica Moldova şi i-a oferit un sprijin substanțial, inclusiv prin granturi și împrumuturi, angajându-se în același timp să contribuie la consolidarea capacității de reziliență a Moldovei.
Uniunea Europeană se concentrează pe întărirea rezilienței Moldovei, în special în domeniul securității energetice, pe aprofundarea cooperării în securitate și apărare, și pe sprijinirea parcursului său de reformă. Asistența și sprijinul acordat Moldovei pentru implementarea reformelor democratice au adus beneficii tangibile cetățenilor săi, cum ar fi creșterea schimburilor comerciale și posibilitatea de a călători fără vize în spațiul Schengen începând cu 2014.
Strategia națională de dezvoltare – „Moldova Europeană 2030”
În contextul actual, pe lângă măsurile necesare pentru a face față crizelor curente, Guvernul Republicii Moldova a elaborat Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” (SND), care reprezintă documentul național de viziune strategică pe termen lung. Aceasta indică direcțiile de dezvoltare ale țării și adaptează prioritățile, obiectivele, indicatorii și țintele angajamentelor internaționale asumate de Republica Moldova în contextul specific național.
Așa cum se menționează în sursele oficiale, programul prevede o serie de schimbări fundamentale până în anul 2030. Umanitatea, în ansamblu, a perceput acest obiectiv drept o certitudine: în 2030, Republica Moldova va deveni oficial membru al Uniunii Europene. Totuși, se observă o prezență activă a dezinformării și a indiferenței față de un proces de cercetare corect și profund. Abundența de informații creează un haos informațional, iar problemele existențiale zilnice capătă prioritate, lăsând în plan secund un vis declarat de presă, dar perceput cu incertitudine și scepticism de o parte semnificativă a populației.
Totuși, doar în teorie este o perspectivă sau poate deveni o realitate?
Schimbarea suntem noi, cetățenii, și totul începe de la mentalitate. Atunci când cu adevărat vom dori și vom crede în acest fenomen, el se va realiza. Desigur, schimbarea nu vine din nimic, dar pasul major a fost deja făcut. Acum, cu răbdare și muncă, totul va fi posibil. Dacă analizăm situația din perspectiva unui tânăr care tocmai și-a început cercetarea profesională, consider că problema prioritară rămâne viziunea poporului nostru. Dacă ne dorim ceva mai bun, tinerii trebuie să fie cei care să reprezinte interesul și activismul. În acest sens, prioritățile Ministerului Educației și Cercetării pentru anul 2025 sunt reflectate în Planul Ministerului, prin programul „Învață în Moldova”. În cadrul universității la care studiez, am participat activ pentru a convinge tinerii că și în Republica Moldova putem realiza o educație de calitate.
Să analizăm o altă situație: peste ani, dacă vom atinge acest scop și Republica Moldova va deveni membru al Uniunii Europene, ce va însemna aceasta pentru noi? Dacă tinerii vor pleca în continuare sau nu vor mai vedea sensul revenirii în țară, pierzându-și conexiunile și rădăcinile, ce câștig vom avea? Acesta este un scenariu în care locul pe care l-am numit „acasă” nu va mai însemna nimic pentru cei care nu mai au nimic în Moldova. Percep această schimbare ca fiind despre noi, tinerii. Dacă părinții și bunicii noștri s-au dedicat și muncesc pentru viitorul nostru, atunci suntem noi cei responsabili pentru a-l construi.
Această voință persistentă am observat-o și în urma Referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, unde 50,35% dintre cetățeni au ales „DA”, fără nicio îndoială. Rezultatele și lupta intensă au demonstrat că adevărata voință a unui cetățean responsabil este aceea de a face alegerea corectă pentru viitorul său. De ce am pleca undeva, ducând dorul zilnic de „acasă”, copleșiți de amintiri despre cum a fost cândva Moldova, când putem fi fericiți acasă, în Moldova Europeană?
Realizarea unei adevărate transformări în Republica Moldova începe cu schimbarea mentalității fiecăruia dintre noi, în special a tinerilor
Când vom crede cu toții în acest proces și vom dori cu adevărat să facem parte din Uniunea Europeană, schimbarea va deveni posibilă. Noi, tinerii, suntem motorul schimbării și trebuie să fim activ implicați în procesul de reformă și dezvoltare a țării. Educația și programele de sprijin pentru tineret, cum ar fi „Învață în Moldova”, sunt esențiale pentru a ne convinge că putem construi un viitor prosper acasă. Deși aderarea la UE este un obiectiv strategic important pentru Moldova, succesul acestui proces depinde și de capacitatea țării de a ne reține pe noi, tinerii, și de a ne oferi oportunități de dezvoltare.
Dacă plecăm și nu mai dorim să ne întoarcem, impactul pozitiv al integrării va fi mult mai greu de realizat. Moldova are potențialul de a deveni un stat membru al Uniunii Europene, însă acest proces trebuie susținut nu doar prin politici guvernamentale, ci și prin implicarea activă a fiecărui cetățean, în special a tinerelor generații. Numai prin angajament și muncă constantă vom reuși să construim o Moldova Europeană, în care toți cetățenii să fie mândri de viitorul lor acasă.
De ce este acest subiect de interes pentru noi?
- Orizontul 2030: Pentru un tânăr de de 20 de ani, anul 2030 (ținta aderării oficiale) reprezintă momentul intrării depline în viața profesională. Discuția despre UE este legată de diplomele care vor fi recunoscute, ori dacă vor mai fi granturi de cercetare.
- Provocarea „De a nu da bir cu fugiții”: Autoarea atinge un punct sensibil: presiunea socială de a pleca. Este un apel la un patriotism modern.
- Suntem o generaţie care „trăiește” pe internet şi mai expuși dezinformării. Articolul ne îndeamnă să folosim gândirea critică, încurajându-ne să devenim noi înșine surse de claritate pentru cei din jur (părinți, bunici).
- Prin menționarea programului „Învață în Moldova”, subiectul devine destul de relevant pentru studenți. Ne provoacă să vedem universitățile de acasă ca pe un spațiu unde se poate face performanță dacă există implicare.
- Puterea votului și a mentalității: Referendumul menționat subliniază că viitorul se decide prin prezență. Tinerii sunt motorul schimbării care poate înclina balanța, iar acest material ne reamintește că Europa este un set de valori pe care îl construim zi de zi.
