Ce spun tinerii despre viitorul lor în România și Republica Moldova
Deși vorbim despre două state diferite Moldova și România, Generația Z se confruntă cu aceleași probleme, temeri legate de economie, incertitudini privind viitorul și aceleași aspirații spre o viață stabilă și demnă. Pentru mulți tineri, viitorul pare un puzzle în care piesele stabilitate și acasă se potrivesc tot mai greu.
Încotro ne ducem: Optimism vs Pesimism
În România, tinerii percep direcția țării una pesimistă, conform sondajelor recente realizate de către INSCOP Research, 65,2% consideră că țara merge în direcția greșită. În schimb, în Republica Moldova, conform unor sondaje realizate în cadrul procesului academic universitar, situația este un pic mai optimistă, 66,7% consideră că viitorul Moldovei este unul destul de optimist. Peste un sfert din tinerii din România 27,6% afirmă că intenționează să plece peste hotare în următoarele 12 luni pentru o perioadă mai lungă pentru studii sau muncă. În Republica Moldova situația este și mai accentuată, majoritatea tinerilor recunosc că s-au gândit cel puțin o dată să plece peste hotare pentru studii sau muncă.
Cine a redactat acest material?
Articolul a fost redactat în cadrul concursului de articole/eseistică de Pătîrniche Sandra, în vârstă de 20 de ani, fiind selectat pentru impact, relevanță și claritate. Continuă să citești…
Pragmatismul supraviețuirii: salariile, problema de bază
Atât tinerii din Moldova, cât și cei de peste Prut întâmpină greutăți economice. În România, 43,6% dintre tineri indică salariile mici ca fiind principalul obstacol în găsirea unui loc de muncă. În același timp, doar 27,5% consideră că veniturile lor actuale sunt suficiente pentru a acoperi costul vieții.
Aceeași realitate o putem observa și în Republica Moldova, aici, salariile reduse și lipsa oportunităților profesionale sunt cele mai frecvent menționate probleme de către tineri.
În România, presiunea financiară este resimțită mai ales prin costurile de bază: 35,7% dintre tineri sunt afectați de prețurile alimentelor, iar 27,1% de costurile energiei. În acest context, munca în străinătate devine pentru mulți o soluție. Aproximativ 66,2% dintre tinerii români consideră că experiența profesională peste hotare le-ar putea îmbunătăți nivelul de trai.
Familia – ancora care îi face pe tineri să rămână
În pofida faptului că tinerii doresc să plece pentru o viață mai bună, salarii mai mari sau studii de calitate, familia este factorul principal care îi face pe tineri să rămână. În România, 76,9% dintre tineri afirmă că familia este principalul motiv care i-ar face să nu emigreze.
Un sentiment similar este exprimat și de tinerii din Republica Moldova. Pentru mulți dintre ei, familia și sentimentul că aici este acasă reprezintă principalele motive pentru care încă se gândesc să rămână. Totodată, Moldovenii sunt pătrunși de sentimentul de atașare față de țară, 30,3% afirmă că sunt foarte atașați și nu ar pleca din țară chiar dacă ar avea această posibilitate.
Ținta tinerilor: care sunt țările în care tinerii s-ar gândi să plece
În cadrul sondajului realizat în Republica Moldova, tinerii au fost întrebați în ce țară ar alege să plece pentru a-și asigura un viitor mai bun. Tinerii oferă votul de încredere Elveției, 24,1% consideră că dacă ar pleca în Elveția, își vor asigura o viață mai bună. Alte state, Italia care a fost aleasă de 17,2%, SUA – 17,2%, Germania – 10,3% și Marea Britanie de asemenea 10,3%. Dacă unii tineri sunt convinși că își văd viitorul mai bun într-un alt stat, alții spun cu convingere că nu ar pleca chiar dacă ar avea această posibilitate, iar alții afirmă că nici măcar nu s-au gândit la o astfel de posibilitate.
Principalele probleme cu care se confruntă tinerii de pe ambele maluri ale Prutului
Conform sondajelor, tinerii sunt grupul- țintă bulversați de cele mai multe probleme. Pe lângă salariile mici care reprezintă problema de bază cu care se confruntă tinerii, mai sunt și alte probleme: deținerea unei locuințe personale, lipsa locurilor de muncă, corupția, sistemul educațional și instabilitatea economică.
În România, 61,8% din tinerii chestionați afirmă că nu au o locuință proprie și doar 36,6% afirmă că au o locuință proprie.
În Moldova, 48,5% se confruntă cu lipsa locurilor de muncă, iar în România 43,2% nu sunt angajați dintre care doar 28,8% intenționează să-și caute un loc de muncă în următorul an.
Tinerii din Moldova consideră că se confruntă cu corupția și acest fapt îl susțin 45,5%, pe când în România 10% din tineri ar pleca din țară din acest motiv.
Moldovenii văd sistemul educațional ca o problemă clasificată pe locul 4 în țară, 27,3%, pe când în România studenții se confruntă cu numeroase probleme printre care 31.2% – costul cazării sau chiriei, 15,1% – taxele universitare și 6,3%- cheltuielile pentru materiale și echipamente de studiu.
Instabilitatea politică în Republica Moldova reprezintă o problemă pentru 41,4%, iar în România 3,2% din tineri afirmă că ar părăsi țara din teama că România nu va mai fi o țară democratică.
Tinerii ambelor maluri ale Prutului: o voce comună
Fie că vorbim despre tinerii din Republica Moldova sau România, tinerii sunt uniți în percepții și convingerile lor asupra viziunii viitorului țării. Generația Z nu se mulțumește cu promisiuni și vorbe mari, tinerii așteaptă schimbări majore în politică, economie, societate și educație. Tinerii vor o politică stabilă și transparentă, salarii mai mari și oportunități de angajare, o societate echitabilă fără corupție și un mediu academic de calitate atractiv pentru a motiva tinerii să aleagă acasă în locul unor promisiuni de viață mai bună departe, peste hotarele țării.
Acest material pune sub lupă o realitate dureroasă, dar necesară: sentimentul de „tranzit” în care trăiesc mulți tineri de pe ambele maluri ale Prutului. Este o radiografie a unei generații care iubește „acasă”, dar care se simte forțată de cifre să privească spre „afară”.
De ce este acest subiect de interes pentru noi?
- Acest material ne arată că temerile noastre — legate de salarii, locuințe sau corupție — sunt colective. Este o voce comună a Generației Z care nu mai acceptă „jumătăți de măsură”.
- Ne-am săturat să ni se spună că suntem „prea pretențioși”. Datele din acest articol confirmă realitatea: 43,6% dintre noi văd salariile mici ca pe un zid, iar mulți nu își pot acoperi nici măcar costurile de bază (alimente, utilități). Subiectul ne validează sentimentul că efortul nostru nu este corect recompensat.
- Dilema inimii și a portofelului: Materialul surprinde perfect „ancora” care ne ține pe loc: familia. Este interesant pentru tineri să vadă că nu sunt singurii care duc această luptă internă între dorința de succes profesional în Elveția sau Germania și nevoia emoțională de a rămâne lângă cei dragi.
- Fie că e vorba de lipsa locuințelor proprii în România (61,8% nu au una) sau de corupția din Moldova (resimțită de 45,5%), textul ne oferă argumente clare pentru a cere schimbarea. Nu sunt doar impresii, sunt bariere reale în calea maturizării noastre.
- Acest material ne ajută să înțelegem că, indiferent de malul Prutului pe care ne aflăm, avem aceleași „ținte” stabilitate, transparență și un mediu academic care să ne motiveze să despachetăm valiza, nu să o închidem.
